Adolescentii romani ele par sa consume muuult mai putin alcohol decat adolescentii romani ei. De altfel gapul in functie de gender este cel mai mare in cazul Romaniei dupa cum rezulta din acest articol din The Economist. Conform asteptarilor, in cazul UK raportul este invers. Sa fie fetele romance intr-adevar muult mai cuminti sau aceasta sa fie doar o manifestare a inegalitatii de gender in materie de life style adolescentin si loisir?

Mai multe rezultate ale proiectului de research multinational care constitutie sursa acestor informatii gasiti pe espad.org (European School Survey Project on Alcohol and other Drugs).

Studenti, descurcareti, naivi, comozi, inconstienti, pensionari, perseverenti, someri, extrovertiti, aventurieri, uneori profesori, provinciali, constiinciosi, curiosi, flegmatici, inventivi, enervanti, cu rabdare… Cata vreme vor mai exista interviuri face to face, si vor mai exista o buna perioada, ei sunt rotitele vitale ale activitatii de research. Ca o analiza gresita o poti reface dar o culegere eronata a datelor e catastrofa.

De prea multe ori se subestimeaza din pacate rolul operatorilor de interviu in bunul mers al proiectelor de research. O spune cineva care a lucrat atat ca operator dar si ca cercetator si ulterior client de research. In cea din urma (si actuala) ipostaza redescopar mereu cat e de util sa discuti cateva minute cu operatorul pentru a evalua daca fieldul din agentie si-a facut bine treaba, daca instrumentul de cercetare e corect aplicat, daca functioneaza sau nu si cata validitate poate fi conferita datelor culese.

Respect operatorii de interviu care isi fac corect treaba si multumesc oricum pentru importanta informatiilor oferite.

Ultimul Congres ESOMAR a avut cel putin un workshop la care mi-ar fi placut sa particip. Este vorba de o serie de sesiuni de brain storming prin care oamenii de research indiferent de partea pentru care lucreaza au incercat sa schiteze posibile scenarii despre directia in care se vor indrepta in urmatorii 10 ani atat metodologiile cat si practicile per ansamblu de research. Despre rezultate se vorbeste intr-un articol din Research World pe noiembrie iar mie mi-au atras atentia urmatoarele dezvoltari mai mult sau mai putin SF:

Emanciparea respondentilor care se vor putea organiza in sindicate (in cazul panelurilor de consumatori) si declansa o greva daca sunt nemultumiti; folosirea din ce in ce mai extinsa a colectarii pasiva a datelor (mai ales a informatiilor produse de tot ce inseamna activitate digitala a respondentilor); implementarea descoperirilor neurostiintei inclusiv prin folosirea de aparate pentru masurarea valorii de adevar a raspunsurilor; folosirea GPS-ului pentru o monitorizare exhaustiva a comportamentului; cresterea numarului de cercetatori freelanceri si reorientarea multinationalelor pe specificul national; implicarea clientilor din ce in ce mai mult in contactul direct cu repondentii precum si tendinta de a plati din ce in ce mai putin pentru servicii din ce in ce mai rapide; hybridizarea tehnicilor si transformarea cercetatorilor in specialisti quantilative.

Cu toate acestea, un singur lucru se pare ca fost cert. Clasicul face to face va mai dura pana va disparea.