Avem nevoie si de viziuni.

Ultimul Congres ESOMAR a avut cel putin un workshop la care mi-ar fi placut sa particip. Este vorba de o serie de sesiuni de brain storming prin care oamenii de research indiferent de partea pentru care lucreaza au incercat sa schiteze posibile scenarii despre directia in care se vor indrepta in urmatorii 10 ani atat metodologiile cat si practicile per ansamblu de research. Despre rezultate se vorbeste intr-un articol din Research World pe noiembrie iar mie mi-au atras atentia urmatoarele dezvoltari mai mult sau mai putin SF:

Emanciparea respondentilor care se vor putea organiza in sindicate (in cazul panelurilor de consumatori) si declansa o greva daca sunt nemultumiti; folosirea din ce in ce mai extinsa a colectarii pasiva a datelor (mai ales a informatiilor produse de tot ce inseamna activitate digitala a respondentilor); implementarea descoperirilor neurostiintei inclusiv prin folosirea de aparate pentru masurarea valorii de adevar a raspunsurilor; folosirea GPS-ului pentru o monitorizare exhaustiva a comportamentului; cresterea numarului de cercetatori freelanceri si reorientarea multinationalelor pe specificul national; implicarea clientilor din ce in ce mai mult in contactul direct cu repondentii precum si tendinta de a plati din ce in ce mai putin pentru servicii din ce in ce mai rapide; hybridizarea tehnicilor si transformarea cercetatorilor in specialisti quantilative.

Cu toate acestea, un singur lucru se pare ca fost cert. Clasicul face to face va mai dura pana va disparea.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s