Cafeaua la control.

Posted on by

La chioscul RATB, azi am primit impreuna cu biletul si un leaflet cu Doncafe. Nu mica mi-a fost mirarea sa descoper ca produsele respective se pot chiar cumpara de la chioscurile de bilete. Daca prima reactie a fost de respingere, generata de asocierea spontana cu traditionalul bazarism chioscar cafea/paine/baterii/chiloti, intorcand in tramvai situatia pe toate faţetele, am ajuns in final sa apreciez strategia agentiei.

Din punct de vedere strict al vanzarii, canalul e probabil insignificant. Ca si canal de comunicare insa, mai ales pentru generarea de awareness de care are nevoie un brand nou, cred ca bate orice BTL din Bucuresti. Bineinteles cu conditia s-o disciplineze pe tanti vanzatoarea de la chiosc.

Conferinte cu extensie in 2.0, oarecum.

Posted on by

Daca (si din cauza crizei) nu ai ajuns la coferintele WARC,  pentru o perioada de o luna dupa eveniment, te poti informa despre ce s-a intamplat din conference blogs.  Pentru fiecare conferinta gasesti un summary review filtrat bineinteles de perspectiva si atentia autorului .

Despre ultima conferinta de online research, vorbeste oficial  John Griffiths aici. Impresiile mai putin oficiale, pe blogul personal.

 

In asteptarea viitorului turneu.

Posted on by

Concertul film U2 -3D (Vertigo Tour) ofera o mostra de desavarsire concertistica.  Vazut la cinema 3d,  aproape ca poti sa atingi microfonul lui Bono sau chitara lui The Edge si bineinteles ca iti vine sa sari, sa dai din cap si rock’n roll.

Pe Bloody Sunday, proiectie concept COEXISTA format din semiluna, steaua lui David si crucea crestina. Superb.

I wanna pay for you mama. Respect.

Posted on by

In Ro de azi ti-e greu daca te lasi usor impresionat. Stratul de izolant emotional cu care zi de zi, voluntar sau de nevoie ne acoperim, se intampla uneori insa sa dispara. Sunt momentele in care gesturile mici dar autentice ne reamintesc despre un firesc aproape pierdut al relatiilor umane. 

Ieri, intr-un magazin alimentar oarecare, o batranica obisnuita cumpara de la raionul de dulciuri varsate, cafea si biscuiti. Un tanar de culoare (probabil un student african desi politically corect acest amanunt nu conteaza) care astepta la rand, dupa ce a observat-o cateva momente, a scos o bacnota de 100 de lei si i s-a adresat zambind I wanna pay for you mama. Initial batranica a dat din umeri dezorientata dar intelegind despre ce e vorba, cu un gest demn, a refuzat.

 Dupa ce si-a platit singura, inainte de a pleca i-a soptit complice vanzatoarei, cea mai dezorientata de intrega situatie: Are respect

Survey usability survey.

Posted on by

De obicei nu refuz nici o invitatie de participare la un sondaj (deh curiozitate/deformatie? profesionala). Astazi m-au prins pe un site cu un survey de web usability cei de la InSites Consulting. Dupa ce am parcurs cu rabdare cateva ecrane cu intrebari decente, am ales in final sa completez formularul de inscriere in panelul lor online. Surprizele se numesc…

o intrebare legata de atributiile din fisa postului

fisa-postului21

si una legata de tipul familiei, la care pe mine unul, ca simplu respondent, aproape m-au incuiat.

tipul-de-familie2

The brits also do it…

Posted on by

Confom unui research comisionat de Marrakesh Records, cei care i-au lansat pe The Killers in UK, 63% din tinerii englezi 15-24 ani recunosc ca au descarcat ilegal muzica de pe net. Cand vine vorba de primul website folosit pentru cautarea muzicii unui artist, previzibil, youtube se plaseaza confortabil pe primul loc. Mai multe rezultate ale acestei cercetari despre consumul de muzica realizate de Human Capital (?),  aici.

La Multi Ani Darwin, ou sont les wasp d’antan?

Posted on by

Rezultatele unui sondaj Gallup lansate cu ocazia aniversarii a 200 de ani de la nasterea lui Darwin,  dezvaluie ca 39% din americani cred in teoria evolutionismului. Mai multe rezultate si detalii direct de la sursa, aici.

In notita de final a comunicatului am remarcat  2 informatii metodologice care ar trebui mai des mentionate si in prezentarea sondajelor de opinie de pe la noi: conditiile de functionare a marjei de eroare si atragerea atentiei asupra celorlalte surse de eroare prezente.

Oda operatorului (ne)cunoscut.

Posted on by

Studenti, descurcareti, naivi, comozi, inconstienti, pensionari, perseverenti, someri, extrovertiti, aventurieri, uneori profesori, provinciali, constiinciosi, curiosi, flegmatici, inventivi, enervanti, cu rabdare… Cata vreme vor mai exista interviuri face to face, si vor mai exista o buna perioada, ei sunt rotitele vitale ale activitatii de research. Ca o analiza gresita o poti reface dar o culegere eronata a datelor e catastrofa.

De prea multe ori se subestimeaza din pacate rolul operatorilor de interviu in bunul mers al proiectelor de research. O spune cineva care a lucrat atat ca operator dar si ca cercetator si ulterior client de research. In cea din urma (si actuala) ipostaza redescopar mereu cat e de util sa discuti cateva minute cu operatorul pentru a evalua daca fieldul din agentie si-a facut bine treaba, daca instrumentul de cercetare e corect aplicat, daca functioneaza sau nu si cata validitate poate fi conferita datelor culese.

Respect operatorii de interviu care isi fac corect treaba si multumesc oricum pentru importanta informatiilor oferite.

Muzichie de reverie (mai avem nevoie).

Posted on by

Clarinet bass care te furnica si te zbate la inima plus alte sunete tubulare si sintetizatoare. Vinovatul? Nimeni altul decat John Surman, sa-i spunem un “Novalis” englez al jazzului macar din cauza albumului Private City (ECM Records, 1987).

Warning: Poate provoca accese necontrolate de nostalgie. In cazul unor reactii severe sau persistente, consultati cursul valutar sau aprindeti televizorul:

Eterna dezbatere RPC.

Posted on by

Una dintre cele mai des intalnite intrebari de la utilizatorii de rezultate SNA (de curand am fost din nou interpelat pe acest subiect si asta a produs  declickul) este in legatura cu ciudatele valori RPC ale anumitor titluri. Povestea e veche de cand masurarea audientelor si auditarea tirajelor.

Despre diversele tipuri de cititori, legatura (in)constanta dintre audienta si circulatie, canale de distributie, modificari de continut, tipuri de promotie precum si despre alte asemenea sinergii (non) evidente care in general influenteaza numarul de cititori per copie, se poate citi in acest material WRRS. Pe langa argumentele clasice in domeniu, sa nu uitam si de specificul autohton…