I wanna pay for you mama. Respect.

In Ro de azi ti-e greu daca te lasi usor impresionat. Stratul de izolant emotional cu care zi de zi, voluntar sau de nevoie ne acoperim, se intampla uneori insa sa dispara. Sunt momentele in care gesturile mici dar autentice ne reamintesc despre un firesc aproape pierdut al relatiilor umane. 

Ieri, intr-un magazin alimentar oarecare, o batranica obisnuita cumpara de la raionul de dulciuri varsate, cafea si biscuiti. Un tanar de culoare (probabil un student african desi politically corect acest amanunt nu conteaza) care astepta la rand, dupa ce a observat-o cateva momente, a scos o bacnota de 100 de lei si i s-a adresat zambind I wanna pay for you mama. Initial batranica a dat din umeri dezorientata dar intelegind despre ce e vorba, cu un gest demn, a refuzat.

 Dupa ce si-a platit singura, inainte de a pleca i-a soptit complice vanzatoarei, cea mai dezorientata de intrega situatie: Are respect

Survey usability survey.

De obicei nu refuz nici o invitatie de participare la un sondaj (deh curiozitate/deformatie? profesionala). Astazi m-au prins pe un site cu un survey de web usability cei de la InSites Consulting. Dupa ce am parcurs cu rabdare cateva ecrane cu intrebari decente, am ales in final sa completez formularul de inscriere in panelul lor online. Surprizele se numesc…

o intrebare legata de atributiile din fisa postului

fisa-postului21

si una legata de tipul familiei, la care pe mine unul, ca simplu respondent, aproape m-au incuiat.

tipul-de-familie2

The brits also do it…

Confom unui research comisionat de Marrakesh Records, cei care i-au lansat pe The Killers in UK, 63% din tinerii englezi 15-24 ani recunosc ca au descarcat ilegal muzica de pe net. Cand vine vorba de primul website folosit pentru cautarea muzicii unui artist, previzibil, youtube se plaseaza confortabil pe primul loc. Mai multe rezultate ale acestei cercetari despre consumul de muzica realizate de Human Capital (?),  aici.

La Multi Ani Darwin, ou sont les wasp d’antan?

Rezultatele unui sondaj Gallup lansate cu ocazia aniversarii a 200 de ani de la nasterea lui Darwin,  dezvaluie ca 39% din americani cred in teoria evolutionismului. Mai multe rezultate si detalii direct de la sursa, aici.

In notita de final a comunicatului am remarcat  2 informatii metodologice care ar trebui mai des mentionate si in prezentarea sondajelor de opinie de pe la noi: conditiile de functionare a marjei de eroare si atragerea atentiei asupra celorlalte surse de eroare prezente.

Oda operatorului (ne)cunoscut.

Studenti, descurcareti, naivi, comozi, inconstienti, pensionari, perseverenti, someri, extrovertiti, aventurieri, uneori profesori, provinciali, constiinciosi, curiosi, flegmatici, inventivi, enervanti, cu rabdare… Cata vreme vor mai exista interviuri face to face, si vor mai exista o buna perioada, ei sunt rotitele vitale ale activitatii de research. Ca o analiza gresita o poti reface dar o culegere eronata a datelor e catastrofa.

De prea multe ori se subestimeaza din pacate rolul operatorilor de interviu in bunul mers al proiectelor de research. O spune cineva care a lucrat atat ca operator dar si ca cercetator si ulterior client de research. In cea din urma (si actuala) ipostaza redescopar mereu cat e de util sa discuti cateva minute cu operatorul pentru a evalua daca fieldul din agentie si-a facut bine treaba, daca instrumentul de cercetare e corect aplicat, daca functioneaza sau nu si cata validitate poate fi conferita datelor culese.

Respect operatorii de interviu care isi fac corect treaba si multumesc oricum pentru importanta informatiilor oferite.

Muzichie de reverie (mai avem nevoie).

Clarinet bass care te furnica si te zbate la inima plus alte sunete tubulare si sintetizatoare. Vinovatul? Nimeni altul decat John Surman, sa-i spunem un “Novalis” englez al jazzului macar din cauza albumului Private City (ECM Records, 1987).

Warning: Poate provoca accese necontrolate de nostalgie. In cazul unor reactii severe sau persistente, consultati cursul valutar sau aprindeti televizorul:

Eterna dezbatere RPC.

Una dintre cele mai des intalnite intrebari de la utilizatorii de rezultate SNA (de curand am fost din nou interpelat pe acest subiect si asta a produs  declickul) este in legatura cu ciudatele valori RPC ale anumitor titluri. Povestea e veche de cand masurarea audientelor si auditarea tirajelor.

Despre diversele tipuri de cititori, legatura (in)constanta dintre audienta si circulatie, canale de distributie, modificari de continut, tipuri de promotie precum si despre alte asemenea sinergii (non) evidente care in general influenteaza numarul de cititori per copie, se poate citi in acest material WRRS. Pe langa argumentele clasice in domeniu, sa nu uitam si de specificul autohton…

Economistul sef Google stie.

“I keep saying the sexy job in the next ten years will be statisticians. […] The ability to take data – to be able to understand it, to process it, to extract value from it, to visualise it, to communicate it – thats going to be a hugely important skill in the next decades, not only at the proffesional level but even at the educational level…[…] Because now we really do have essentially fre and ubiquitous data. So the complimentary scarce factor is the ability to understand that data and extract value from it.”

Pentru alte  insighturi despre cum tehnologia informatiei influenteaza inovatia si modelele actuale de business, intregul interviu cu Hal Varian, profesor la Berkeley si printre altele economist sef la Google, poate fi citit sau vizionat aici .